Runboard.com
Слава Україні!

runboard.com       Sign up (learn about it) | Sign in (lost password?)

Page:  1  2 

 
dmarcel Profile
Live feed
Blog
Friends
Miscellaneous info

administrator

Registered: 09-2003
Location: Lunca Ilvei
Posts: 214
Karma: 10 (+15/-5)
Reply | Quote
posticon Cum am renuntat la ateism...


Mai jos este o scrisoare care am scris-o unui vechi prieten. M-am gandit ca poate starneste ceva ganduri si discutii si de aceea am pus-o pe Forum.
 emoticon
Laurentiu, omule...

imi este asa de greu sa iti scriu... Mai am ceva prieteni de demult cu care am luat legatura si toti imi amintesc de tot felul de lucruri despre care eu am uitat, sau imi spun despre unii si altii, care pe unde au ajuns, si asa ma ia o melancolie ca nu-mi vine deloc sa mai scriu. In plus de asta, email-ul, pentru mine, este un job zilnic, si uneori obositor, asa incat tocmai scrisorile pentru vechii mei prieteni raman saptamani la rand sa astepte un raspuns. Sper ca nu esti necajit ca iti scriu asa de rar...

    Povestea mea..., cred ca ti-am spus deja mai multe detalii. Am impresia ca vrei sa stii cum de am ajuns sa renunt la ateism. Asa este, eram ateu convins. Nici mama, nici Sica, nici altii nu au reusit sa ma convinga ca exista Dumnezeu sau orice altceva supranatural pana in 1990.
    Am intalnit atunci niste oameni deosebiti. Ei mi-ai spus ca Dumnezeu e viu! Mi-au spus ca Isus Hristos a fost pe pamant si a murit pentru pacatele mele! Aproape ca m-a bufnit rasul cand i-am auzit. Eram, in vremea aceea, pletos, cu barba, cu blugii si tricoul rupte si tupeist... vai de cei mai slabi ca mine! (Am facut barbati sa planga, numai prin cuvinte. Astazi imi este rusine de nesimtirea care o aveam.) Atunci, am intrerupt o biata doamna de peste 40 de ani (eu aveam 23) din prelegerea dumneaei de s-a blocat biata femeie ca nu mai stia ce sa zica. Incerca sa ma convinga ca am pacate si ca o sa merg in iad daca nu ma pocaiesc (eram intr-un grup careia se adresa respectiva). Am inceput sa le pun intrebari si sa le torn argumente ateiste asa incat nu mai aveau ce sa raspunda. Au fost nevoiti sa ma ia deoparte ca sa discute cu mine ca sa poata sa-si continue programul care il aveau.
    Mi-au facut atunci cunostinta cu omul asta, Ernest, un inginer chimist pe vremea aceea (astazi profesor, editor, translator, autor si curand dr. in teologie). Era de 5 ani convertit de la catolicism. Sotia lui, doctorita generalista, a fost crescuta in familie de credinciosi. Am petrecut mai multe zile cu oamenii astia, si la un nivel mai superficial si cu altii din grupul lor. Am fost socat sa vad la ei un mod diferit de a vedea viata si realitatea. Spre deosebire de mine, erau relaxati, linistiti, senini, transparenti, netensionati, multumiti, modesti. Nu cunoscusem pana atunci asa oameni - parca erau cazuti din alta dimensiune!
    Oricum, ce m-a facut sa-mi schimb pozitia fata de Dumnezeu, pe care L-am considerat pana la vremea aceea doar un mit, o carja pentru sarantoci si pentru cei slabi de minte si o inventie a popilor ca sa stapaneasca masele (prostimea), a fost o carte. Ernest mi-a dat cartea asta si mi-a vorbit un pic despre ce continea. Se numeste "Mai mult decat un simplu tamplar" - am citit-o in vreo doua zile. Cartea prezinta faptul ca Isus Hristos a existat cu adevarat. Autorul aduce dovezi din mai multe puncte de vedere (istoric, social, psihologic, religios, anti-religios, etc.). Apoi arata ca Isus nu a fost nici un fanatic religios, nici un impostor, nici un nebun ci pur si simplu Fiul lui Dumnezeu. Dovezile materialiste si de bun simt care le-am gasit acolo m-au coplesit si m-au convins ca Isus chiar a existat si ca nu putea fi decat ceea ce a zis ca este: Fiul lui Dumnezeu.
    Odata ce am crezut ca Isus este viu, a aparut o problema intre mine si El. Cum-necum, am inceput sa "conversez" cu El. E greu sa-ti explic lucrul asta daca nu-l cunosti, dar exista asa ceva! Exista sa-ti dai seama ca Dumnezeu e viu, ca stai inaintea Lui, si ca asteapta un raspuns de la tine. Ma vedeam in fata unei alegeri; simteam o responsabilitate... Mi-era greu sa accept ideea ca exista Dumnezeu si eu totusi sa traiesc independent de El. Daca as fi continuat ca inainte, m-as fi tradat, m-as fi mintit pe mine insumi... I-am dat atunci Lui dreptul sa hotarasca pentru mine. Asa L-am recunoscut ca Dumnezeu, si am renuntat la ateism.
    Sunt 13 ani de atunci, si n-am regretat niciodata alegerea asta. Stiu sigur ca nu o voi regreta niciodata. De atunci incoace am aflat si am experimentat multe lucruri care mi-au umplut (implinit) viata. Este excelent, este ceva cu totul nou care se mentine proaspat, luminos, deosebit. Mi-am dat seama ca pana sa-L accept pe El doar am existat - dupa aceea am inceput sa traiesc...

Legat de muzica aceea ce o ascultam odata, am zis ca este rea, pentru ca in cea mai mare parte este anti Dumnezeu si azi stiu ca este o greseala sa te impotrivesti lui Dumnezeu.

No, ce zici? Cred ca voi pune scrisoarea asta pe Forum in site. Daca vrei sa mai intrebi ceva, nu te sfii. Nu ma deranjeaza. Daca vrei, chiar te invit sa intri pe Forum si sa participi la discutii.

Astept reactia ta. Inca mai am intrebari la care sa-ti raspund dintr-o scrisoare mai veche, dar o las pe alta data...

Respectele mele,
Marcel Dumitru
http://www.bcbluncailvei.net

P.S.1 Daca vrei sa vezi o alta relatare care am scris-o mai demult despre convertirea mea, mergi pe prima pagina de pe site, la sectiunea "N-ai gresit la intamplare" sau la "Pentru tine". Acolo sunt alte detalii.

P.S.2 Cartea de mai sus este tradusa din engleza ("More than a carpenter" by Josh McDowell) si este un extras din "Evidences that demand a verdict" care este tradusa si in romaneste ("Dovezi care cer un verdict" ) si care este mult mai cuprinzatoare si mult mai solida in argumente - o recomand oricarui ateu sincer care vrea sa afle daca exista Dumnezeu. Sunt in ea, pe langa multe altele, foarte multe citate din oameni celebri (de arta, de stiinta, filozofi, politicieni, generali, etc.) - Einstein, Laplace, Newton, Napoleon, Goethe, Voltaire, Hugo, etc., etc.


http://www.bcbluncailvei.net


Last edited by dmarcel, 9/19/2007, 8:04 pm


---
dmarcel
10/1/2003, 6:13 pm Link to this post Send Email to dmarcel   Send PM to dmarcel Yahoo Blog
 
ortac Profile
Live feed
Blog
Friends
Miscellaneous info

indraznet

Registered: 10-2003
Posts: 17
Karma: 2 (+2/-0)
Reply | Quote
posticon Re: Cum am renuntat la ateism...


Frumos.
Slavit sa fie Domnul!
10/4/2003, 9:19 am Link to this post Send Email to ortac   Send PM to ortac
 
dmarcel Profile
Live feed
Blog
Friends
Miscellaneous info

administrator

Registered: 09-2003
Location: Lunca Ilvei
Posts: 214
Karma: 10 (+15/-5)
Reply | Quote
posticon Re: Cum am renuntat la ateism...


quote:

ortac wrote:
Frumos.
Slavit sa fie Domnul!



Asa e frate, Slavit sa fie Domnul!
Multumesc

---
dmarcel
10/4/2003, 2:25 pm Link to this post Send Email to dmarcel   Send PM to dmarcel Yahoo Blog
 
staniol Profile
Live feed
Blog
Friends
Miscellaneous info

si mai interesat

Registered: 09-2003
Posts: 44
Karma: 0 (+0/-0)
Reply | Quote
posticon Re: Cum am renuntat la ateism...


Si eu zic la fel:
"Slavit sa fie Domnul!"
Numai El poate face asha ceva!

---
_ _ _ _
stanny
=====
10/10/2003, 10:11 am Link to this post Send Email to staniol   Send PM to staniol
 
pakeha Profile
Live feed
Blog
Friends
Miscellaneous info

interesat

Registered: 12-2003
Posts: 27
Karma: 8 (+8/-0)
Reply | Quote
Re: Cum am renuntat la ateism...


Poate parea ciudat dar ca si copil crescut in biserica,parte in toate programele posibile pentru copii si tineri,cu o cunostinta temeinica a Bibliei,am trait zile in care m-am indoit de insasi existenta lui Dumnezeu.Sint convins ca acelasi sentiment e trait mereu,de altii ca si mine,cu intermitente,ca unii nu stiu de ce se intimpla,de ce tocmai lor.Am fost expus din plin teoriei evolutioniste in paralel cu doctrina crestina in toata copilaria si adolescenta.Desi neadevarata,teoria evolutionista iti aduce argumente in momentele de slabiciune,clipe in care incerci sa te aduni bucata cu bucata,inaintea unui nou atac,ai un milion de contraargumente,si totusi te intrebi:"dar daca?".Parte a problemei e ambiguitatea raspunsului nostru ca si crestini in fata declamatiei evolutioniste,imbracata in forma oficiala,la catedra didactica,parca vocea unui profesor de biologie e mai puternica decit cea a unui profesor de religie a carui clasa nu e frecventata la acelasi nivel.Darwin a fost un criminal.Prin eforturile lui,15000 de aborigeni din Australia au fost executati sau deshumati,trimisi ca si exponate in toate muzeele lumii,ca si parte a subspeciei umane.Teoria lui e o palma data istoriei umane,cu nimic mai prejos decit cea mazista.Un asemenea tratament ar mai reduce elanul mincinos al ateismului,care se cuibareste mereu in evolutionism.
12/26/2003, 9:26 am Link to this post Send Email to pakeha   Send PM to pakeha
 
dmarcel Profile
Live feed
Blog
Friends
Miscellaneous info

administrator

Registered: 09-2003
Location: Lunca Ilvei
Posts: 214
Karma: 10 (+15/-5)
Reply | Quote
Re: Cum am renuntat la ateism...


Din putinele mele cunostinte de istorie stiu ca Hitler chiar a fost influentat de teoria lui Darwin.

Legat de ceea ce ai zis, cum ca multi crestini nu sunt foarte priceputi in a raspunde teoriei evolutioniste, si eu am observat acelasi lucru. Sunt insa destule carti scrise (chiar si in romaneste) care ajuta aici pe cel interesat. Timp sa ai si dorinta de studiu... Ba chiar cred ca si unul care nu va studia carti de acest fel va putea raspunde impotrivitorilor (sau indoielilor personale) daca va pastra o relatie buna, de apropiere cu Domnul, crescand in cunoasterea Lui.

---
dmarcel
12/27/2003, 9:49 pm Link to this post Send Email to dmarcel   Send PM to dmarcel Yahoo Blog
 
Aribeth Profile
Live feed
Blog
Friends
Miscellaneous info

nou venit

Registered: 08-2004
Posts: 1
Karma: 0 (+0/-0)
Reply | Quote
Re: Cum am renuntat la ateism...


   Sal'tari! ma aflu intr-o stare de spirit destul de prosta, si asta pt ca tatal meu mi-a "cantat" de dimineata ca trebuie sa merg maine la biserica! Dupa cearta cu mama care-mi stie statutul de ateu, am intrat pe net, si cum n-aveam nimic de facut, am dat search pe Google cu gandul sa gasesc ceva despre "religia, materie obligatorie in scoli, a fost abolita" haha! as vrea eu! emoticon))...eh, si-am gasit pagina asta! am citit scrisoarea si as avea si io niste chestii de zis, ca doar de, o astfel de ocazie se gaseste rar...si vroiam sa va dau un prilej sa va continuati interesanta discutie, ca doar v-ati impotmolit, vai de voi! la
"laudat sa fie Domnul"...
Am 17 ani si sunt atee convinsa abia de 3...desi m-am indoit inca de la prima ora de religie din cls I...eh, la mine faza o fost cam asa: de mica, parintii au incercat sa ma educe in spiritul religiei ortodoxe, dar cum stateam mult la bunici, care erau penticostali, am inceput destul de repede sa resping tot ce-seamna biserica, icoane; ei,
aceasta a fost prima revolta...dar nu m-am lepadat de religie!Ba, din contra! Cum prea multe se contraziceau am vrut sa-mi demonstrez ca ma-nsel si gandeam ca tre sa existe o religie...ei, cea adevarata! si astfel, am mers la catolici, la baptisti,la martori a lui iehova, am facut chiar si yoga (sahaja) si credeti sau nu, am avut contact mai tarziu si cu satanismul avand 2 prieteni de confesiune (care intr-adevar omoara mate si profaneaza morminte si biserici)...ba chiar m-am gandit la budism, dar n-am gasit pe nimeni sa practice, asa ca, m-am lasat pagubasa... Ideea ar fi ca nicaieri n-am gasit ceva cat de cat inteligent, peste tot numai oameni distrusi care n-au altceva mai bun de facut in viata decat sa se roage sa le pice "pita-n gura".Iar eu eram ferm convinsa
ca nu se poate trai fara religie, deja pe la 13-14 ani imi faurisem un dumnezeu numai al meu, si ma rugam la el sa-mi trec examenu' de capacitate emoticon...copilarii...In acelasi timp,
am inceput sa citesc tot felu' de carti, de la SF-uri pana la stiintifice si filosofice, care mi-au dezvoltat gandirea.Si cum eram si foarte revoltata pe biblie(sunt una dintre putinele persoane pe care le cunosc care-au citit biblia din scoarta-n scoarta) si pe religii in general, pt discriminarile sexuale
care vreti, nu vreti, exista si-s urlate-n gura mare!(inclusiv in crestinism) am inceput sa ma-ndoiesc si cum oricum nu mai credeam in nici o religie si in nici un dumnezeu sustinut de religiile respective, mi-a fost foarte usor sa-mi demonstrez ca nu exista nici o divinitate si ca toata faza cu dumnezeu pe care o am era pura slabiciune. Practic, in prima faza negam, dar dupa ce-am citit mai mult, m-am lamurit definitiv.De fapt, ce era asa greu?Nimic!Totul era atat de firesc...si m-am simtit dintr-o data intr-o alta lumina!Eram cu adevarat libera!Libera sa gandesc ce vreau, libera sa decid, sa fac ceea ce gandesc! Nu ma mai ingradea nici o superstitie stupida care intr-adevar e buna doar pt a controla si manipula masele (prostimea)(dar, din pacate, ma incolteau prostii)....
In ceea ce priveste evolutia, domnilor, sunteti taaaare inapoiati!Aceasta a fost demonstrata stiintific pas cu pas si nu mai exista nici o urma de indoiala decat in mintea unor "capete bisericesti luminate" ca voi, iar daca Darwin n-ar fi existat, altcineva, negresit, i-ar tine locul in istorie, pt ca aceasta inevitabila descoperire, nu e doar o poveste de adormit copii, e pura realitate, si inca una incontestabila! Uitati-va in jur oameni buni, priviti cu atentie, concentrati-va si incercati sa constientizati ca traiti in secolul XI, si nu in evul mediu dupa cum va incapatanati a crede! Si da, va inteleg cretinta, si n-am nimic impotriva ei, atata vreme cat actiunile voastre nu-mi sunt daunatoare! Si ghiciti ce? Imi sunt! Zi de zi colegii de clasa isi fac cruce cand ma vad, de parca as fi satanista,de fapt, is asa de prosti ca nu stiu ce-i ala un ateu, plus orele alea stupide de "ortodoxa" care nu fac altceva decat sa-mi rapeasca din timp si din somn(ca de obicei sunt tinute la 7 din cauza ca n-au loc in orar) plus predicile profului de religie, care nu-i el saracu' de vina, ba din contra, incearca sa-mi faca ora cat mai usoara, ba mai mult imi lauda interventiile si nonconformismul de cate ori are ocazia si pt asta il respect.Si pe langa multe alte altercatii cu multi alti oameni care atunci cand aud cuvantul ateu s-asteapta sa cada un fulger din cer ca ereticul sa fie pedepsit,
totusi incerc sa nu-mi pierd firea...dar uneori, in momentu in care-mi dau seama cat de nenorocita-i societatea-n care traiesc si ce prostie-i ca-s roman, imi vine sa ma-npusc! sa scot shot gun-u' si sa-mi zbor creierii :P ...da ata ete...viatza-i grea...
si totusi, in momentele-n care tata zbiara sa ma duc la biserica, nu mai rezist! si vreau libertate! Vreu sa-mi traiesc viata dupa propriul plac, dupa cum sunt indreptatita din clipa in care m-am nascut, si totusi, imi dau seama ca oricat de libera as fi, intotdeauna voi fi incoltita de religie, de oameni superstitiosi, slabi din punct de vedere psihic si de-o inteligenta indoielnica, oameni care direct sau indirect imi vor ingreuna intotdeauna viata! Eu, care nu cer altceva decat sa fiu lasata-n pace!(imi cer scuze ca nu pot detalia, dar sunt foarte sigura ca aveti idee despre ce vorbesc si n-as putea sa va rapesc si mai mult timp, si asa, am cam intrecut masura pt un forum si-mi cer inca o data scuze)
Toate acestea fiind spuse de un adolescent,
hartuit de toata lumea pt ca pur si simplu nu crede!si care nu vrea sa se piarda in turma si care spera intr-o lume mai buna (din punct de vedere moral), care sa poata accepta ceva nou fara sa strige "sacrilegiu!!!" ca si cum am fi niste tarani incuiati din evul mediu (scuzati repetitia); un adolescent care nu se poate integra intr-o societate de bolavi psihic! "pt ca intr-o lume nebuna, un om sanatos e considerat nebun"...un om care nu doreste altceva decat sa-si traiasca amarata de viata pe care o are, fara neplacerile cauzate de niste fanatici retardati!
Va multumesc ca mi-ati dat ocazia sa-mi exprim parerea, iar daca doriti sa-mi raspundeti as prefera s-o faceti pe adresa mea de mail [email protected] deoarece ma voi descrie de pe acest forum.

Respect, ...


PS: Rockul, spre deosebire de ce ati sugerat in scrisoarea respectiva, nu este o muzica impotriva divinitatii crestine, ba din contra
(depinde totusi si ce ascultati)...sunt dezolata cand aud astfel de acuzatii la adresa unui tip de muzica, care probabil este mult deasupra celorlalte(asta daca nu pui in considerare gore-ul si nu-metalul)...si nu inteleg de ce "pletos, cu barba, cu blugii si tricoul rupte" inseamna ceva decazut, poate chiar "rau, satanic?!"(ba ar fi chiar semn de modestie, seninatate, transparenta, relaxare ...dupa cum urmeaza mai jos)..va dispretuiesc
gandirea pt punctul acesta de vedere deoarece oameni ca dumneavoastra impiedica societatea sa se dezvolte(si nu ma refer doar la cazul de fata).Cat despre oamenii "relaxati, linistiti, senini, transparenti, netensionati, multumiti, modesti" de care vorbeati, pot zice ca intr-adevar religia da o anumita stare de fericire(datorita sigurantei), totusi nu vad cum niste oameni care se chinuie tot timpul sa nu pacatuiasca
si sa faca ce le zice biblia pot fi astfel.Eu de altfel, un ateu convins, cu constiinta si cu discernamant pun pariu ca intrunesc toate calitatile enumerate mai sus si-n plus ceva mai de pret incredere si stapanire de sine!
pt ca eu sunt propriul meu stapan!
8/22/2004, 2:04 am Link to this post Send Email to Aribeth   Send PM to Aribeth
 
dmarcel Profile
Live feed
Blog
Friends
Miscellaneous info

administrator

Registered: 09-2003
Location: Lunca Ilvei
Posts: 214
Karma: 10 (+15/-5)
Reply | Quote
Re: Cum am renuntat la ateism...


Aribeth deocamdata iti scriu si pe email si pe forum; poate vor avea si altii ceva de invatat din discutia asta. Dar daca vrei s-o pastram numai intre noi, urmatorul mesaj nu-l mai pun pe forum. E drept ca unele din remarcile tale sunt cam usturatoare, dar sunt dispus sa continuam conversatia "in vazul tuturor".

Sunt curios daca au reusit ai tai sa te duca a doua zi la biserica... erai probabil moarta de somn daca la 2 noaptea scriai pe forum....

Chiar daca nu esti de acord cu modul meu de gandire, eu sunt de partea ta in ce priveste simtamintele de repulsie fata de religie. Nu e placut sa fii silit sa faci ceva, oricare ar fi lucrul acela. Chestia asta imi aduce aminte de o faza care mi s-a intamplat cand aveam vreo 11 ani... Plecam undeva cu familia, eram toti in holul apartamentului, ne puneam pantofii si taica-meu a zis vorba aia care o zicea mereu cand pleca la drum lung: "Doamne ajuta!" Eu i-am replicat pe loc: "Ce Doamne ajuta? Tu nu stii ca nu exista Dumnezeu? Ca noua asa ne-a zis tovarasa invatatoare!" Taica-meu, este ortodox de religie, dar ateu de convingere. El nu crede ca Isus Hristos a existat cu adevarat, ci ca este doar un personaj mitic, o legenda, ceva de genul lui Zeus, Hefaistos, Poseidon, etc. Dar cat de ateu era, de nervi ca "mucosul" lui a indraznit sa-l contrazica, s-a uitat urat la mine si mi-a spus: "Ba! La scoala sa spui ca la scoala! Acasa sa spui ca mine!" Bineinteles ca mi-au inghetat toate argumentele in gat si mi s-a inclestat gura. Doar nu era sa ma bat cu el pentru "teologia materialist dialectica" a invatatoarei mele fata de care oricum nu aveam mare atasament sau respect... Cam asta este singura "lectie" de religie pe care mi-a dat-o tata. Imi dau seama ca situatia ta este mult mai grea decat a fost a mea. Pe mine nu m-au silit sa merg la biserica - sila am capatat-o singur mai tarziu emoticon ... A mai avut maica-mea niste "iesiri" cand eram mai mici. Ma lua impreuna cu sora-mea in duminica de pasti la biserica sa ne dea popa vin cu lingurita. Asa ma supara ca nu ma lasa sa mananc in dimineata aia si eu behaiam de foame prin casa si apoi pe tot drumul ala lung de vreo 40 de minute pana la biserica si apoi toata asteptarea aia la coada sa-mi vina randul si sa ajung la popa si sa-i spun cand ma intreaba "Cum te cheama?", "Marcel" (si numele meu ma enerva atunci!). Cand in sfarsit imi venea randul sa ling si eu lingurita aia, dupa ce un cartier intreg trecuse inaintea mea emoticon nu se termina totul, nuuuu, pentru ca mai erau inca vreo patruzeci de minute inapoi pana acasa si soarele ala din Regat ma batea in capul meu mic si prost si cu el deasupra, cu maica-mea intr-o parte, sor-mea in cealalta (care era mai mica decat mine si trebuia s-o tarasc dupa mine), cu burta aia chioraitoare ce-o aveam dedesubt ma simteam inconjurat de impotrivire, singur si neinteles. Dar nu a fost chiar atat de rau... ne-a dus doar de cateva ori pentru ca mama este blanda si ingaduitoare si m-a lasat in plata tovarasei invatatoare. Sora-mea a scapat si ea - asta e unul din putinele avantaje ca ma are ca frate emoticon ....

Am mai avut un prieten care a incercat sa ma faca sa cred ca exista Dumnezeu. Era prin anii de liceu si el a avut un profesor catolic interesant cu care a discutat si care l-a facut pana la urma sa treaca de la ortodoxie la catolicism. Eram amandoi pasionati de muzica (rock, progressive, psychedelic, jazz, simfonic). Erau putini pe vremea aceea de felul asta si muzica era foarte rara atunci in Romania - noi eram "rebelii"; cei mai multi erau "discomani" (al bano si "romica", richi e poveri, cenaclu' flacara.... si alte "spalaturi" cum le numeam noi). Cred ca si asta a fost unul din motivele care l-au facut sa adopte o religie; trebuia sa nu fim ca majoritatea: atei. Totusi, cat de nonconformist eram, nu am fost de acord cu el. Nu m-a putut face sa cred ca exista Dumnezeu. Era cel mai bun prieten al meu - si probabil nu am mai avut altul la fel de apropiat ca el... Azi nu mai este nici el catolic (religia catolica, mama inchizitiei si a evului intunecat - numit de comunisti "evul mediu") - este probabil cel mai mare rau din istoria omenirii) - este absolvent, daca nu cumva chiar dr. in filozofie.

Mai tarziu, fata care am iubit-o ca pe nimeni alta incerca sa-mi spuna cateodata, mai ales in zilele revolutiei, ca exista Dumnezeu. Nici ea nu m-a convins...

Aribeth, este normal sa fii furioasa cand cineva incearca sa te sileasca sa adopti o religie... Este absurda incecarea lor de a te trage cu sila in ceva unde inima ta nu vrea sa vina...

---
dmarcel
8/25/2004, 7:17 pm Link to this post Send Email to dmarcel   Send PM to dmarcel Yahoo Blog
 
ioana Profile
Live feed
Blog
Friends
Miscellaneous info

nou venit

Registered: 08-2005
Posts: 1
Karma: 0 (+0/-0)
Reply | Quote
Re: Cum am renuntat la ateism...


Ma numesc Ioana si am apelat la voi pentru a ma ajuta in aceasta problema....Nu prea stiu cum sa incep deoarece imi este greu sa va scriu in legatura cu prietenul meu care este ateu. Citind acest sait am inceput sa cred, ca exista o cale de al convinge pe prietenul meu despre cum gandeste , cei drept a primit aceasta educatie de la mama sa care si ea este pe aceeasi unda cu el...problema cea mare este ca eu sunt ortoxa convinsa si nu poate sa ma converteasa desi nu a incercat iar pe de alta parte el este ateu convins si nu stiu cum sa incerc sa-l ajut in aceasta problema....Ce e mai greu pentru mine ca nu pot sa trec peste asta iar parintii mei sunt foarte convinsa ca nu ar accepta asa ceva ca sa umblu cu un ateu.. si sunt pusa intr-o situatie foarte delicata deoarece o sa trebuiasca sa aleg intre el si religie .....da-ti un sfat cum sa procedez deoarece nu pot sa discut cu ai mei despre asa ceva pentru ca nici nu ar vrea sa auda iar eu nu am pregatirea necesara de al convinge pentru ca el se bazeaza pe logica si atunci cand vb despre Dumnezeu el ma intreaba daca l-am vazut? Am incercat sa fac rost de cartea DOVEZI CARE CER UN VERDICT..am cautat pe internet si nu am gasit-o ? daca se paote comanda ..va multumsec din suflet si astept un raspuns pe adresa de [email protected].

Last edited by ioana, 8/14/2005, 8:52 am
8/13/2005, 2:18 pm Link to this post Send Email to ioana   Send PM to ioana
 
dmarcel Profile
Live feed
Blog
Friends
Miscellaneous info

administrator

Registered: 09-2003
Location: Lunca Ilvei
Posts: 214
Karma: 10 (+15/-5)
Reply | Quote
posticon Re: Cum am renuntat la ateism...


quote:

ioana a scris:
Am incercat sa fac rost de cartea DOVEZI CARE CER UN VERDICT..am cautat pe internet si nu am gasit-o ? daca se paote comanda ..va multumsec din suflet si astept un raspuns pe adresa de [email protected].



Ioana, nu stiu in clipa asta daca mai poti gasi "DOVEZI CARE CER UN VERDICT" dar ma voi interesa si voi incerca sa-ti dau un raspuns in cateva zile. Voi face tot posibilul sa pun pe internet "MAI MULT DECAT UN SIMPLU TAMPLAR" si pentru citit on-line si pentru download. Daca vrei sa cumperi o alta carte de acelasi autor, pe acelasi subiect cauta la
editura AQUA FORTE
C.P.805 O.P.12, Cluj Napoca
tel./fax 0264.433.263
http://www.aquaforte.com
[email protected]
Cartea se numeste:
Noi mărturii supuse dreptei judecăţi

Iti promit ca in cateva zile revin cu o lista de carti pe care le poti cumpara sau imprumuta de la biblioteci crestine si o lista de web-site-uri pe subiectul acesta.


---
dmarcel
8/20/2005, 6:29 pm Link to this post Send Email to dmarcel   Send PM to dmarcel Yahoo Blog
 


Add a reply

Page:  1  2 





You are not logged in (login)